Te văd...

te văd sub lună stând
cu auria-ţi faţă arzând
te văd în rochia-ţi de măr
te văd dansându-mi pe un umăr

te văd plimbată de nisip
te văd, estimată de mortasip
te văd cărând suflete-boli
te văd pe frunze şi pe flori

te văd ţesându-mi vise pe creier
te văd stând, pe chitara unui greier
te văd sorbind cuvintele-mi durerii noi
te văd râzând din doi in doi

te văd neagră-n apus de soare
te văd asasinând o lumanare
te văd la suflet cu lămâie
văd în ochii tăi, tămâie

te văd albă-n dimineţi ceţoase
te văd albină cu maini mieroase
când soarele despică oase
tu-ncepi tămâia a miroase

te văd căzând slugă-ţi divină
te văd sub picuri de lumină
te văd ieşind din carne-afară
lăsând în urmă luna-amră.

te văd cu nasturi de metal
pentru mine... asediată ancestral;
deschide-ţi straiul arhetipal
să mergem amandoi pe-un val!